Trattoria GARIBALDI

Alexia este înnebunită după paste și pizza, normal (așa sunt toți copii), de aceea de fiecare dată când ieșim să luam masa în oraș la ea este cel mai greu de comandat. Dacă nu există ciorbă de văcuță, atunci musai să fie paste/pizza. În caz contrar ieșirea este un fiasco!

Pentru a fi pe deplin mulțumită și pentru că și eu simțeam și eu nevoia de un dezmăț bogat în carbohidrați, ne-am planificat o ieșire la Trattoria Garibaldi. În ciuda temperaturilor ridicate, am găsit o terasă foarte răcoroasă (și nu exagerez), unde ne-am ascuns pentru câteva ore pentru a savura diverse preparate care ne-au încântat de la prima vedere.

E cel mai nasol când redescoperi gustul unui preparat la care ai renunțat timp îndelungat. Cam așa sunt eu cu pizza. Să fi fost 2 ani în care nu m-am atins nici măcar de o felie. Cum, să mănânc eu atât de dezordonat… Ei, am redescoperit gustul minunat atunci când am început să fac doar pizza în casă și să aleg topping-ul după gustul meu.

La Garibaldi am avut însă alte pofte și mi-a plăcut că toți 3 am putut savura exact ceea ce ne doream. Măslinele pane le găsesc tot mai rar spre deloc de exemplu. Le-am găsit aici și mărturisesc că s-au completat de minune cu platoul din imagine. Parmezan, prosciutto, gorgonzola, roșii cherry și legume la grătar: 

Să revenim la pizza. Pizza pentru ea și pizza pentru el, două alegeri complet diferite, ambele extrem de gustoase. La pizza Alexia stă ceva mai bine decât la paste, adică mai poți scăpa un porumb, un ardei gras roșu, dar chiar și așa îmi este dificil să modific rețetele oamenilor.

Dacă luam margherita trebuia să dăm busuiocul la o parte, așa că i-am luat pizza con prosciutto di parma în speranța că o va servi ca atare. Nu,n-a fost chip să testeze așa că am dat și săracul prosciutto la o parte, am dezbrăcat grațios fiecare felie, dar măcar a mâncat.

Domnul B nu s-a dezis de fructele de mare, iar eu am scăpat la o super farfurie cu tagliatelle, sos alb și fructe de mare. 

Nu știu ce să spun despre restul meniului, nici nu l-am analizat foarte bine, dar în tot timpul petrecut acolo am remarcat și alte familii cu copii care veneau să cineze sau cupluri care pur și simplu veneau să savureze un pahar rece de vin alb și o bucata de pizza cu aspect de vacanță.

Pentru că din ziua următoare planificam programul 30 de zile fără zahăr, motiv pentru care m-am scăldat în carbohidrați, aperol spritz și câteva lingurițe de înghețată, am încheiat seara într-un mod în care doar eu o puteam face, cu ceai verde :))

Lăsând totuși gluma la o parte, ceaiul îl recomand cu drag, am analizat și borcanele expuse lângă bar, vă asigur să este de foarte bună calitate!

M-am gândit că sunteți curioși cum arată și la interior, de aceea am făcut poza asta pentru voi și pentru arhiva personală:

Cu drag, 

D

Related Post

Pizza în 10 minute cu blat de broccoli Când am făcut prima dată pizza cu blat de conopidă, mă întrebam dacă mai simplu de atât aș putea face. Nu am mai repetat rețeta din ianuarie 2016, deși este mondial de gustoasă, numai că suntem atât...
PETER’S KITCHEN BISTRO, GENUL ACELA DE LOC INTIM ȘI CU MÂNCARE BUNĂ Recunoașteți versurile?”Casa cu plopi strada Speranței la parter, O mai aștept și mai sper... Să o poftiți vă rog frumos la masa mea, Când vă-ntâlniți cu fericirea...” - Corina Chiriac- Strada Spe...
AMINTIRI CULINARE DIN CLUJ. DESPRE BARACCA, ZAMA ȘI JOBEN Unul din orașele pe care mi-am dorit cu ardoare să le vizitez este Cluj, dar până acum nu am avut un plan concret care să vizeze o vacanță. Nici acum nu putem vorbi de o vacanță, nici pe departe, pe...
TAGLIATELLE CU SOMON ȘI FENICUL Când e săptămâna italiană la Lidl România, este și săptămâna în care gătesc și mănânc paste. Nu sunt mare amatoare de paste, iar pentru noi doi se întâmplă rar să le gătesc,  în schimb pentru Alex...