Cred cu tărie că este una dintre cele mai bune rețete cu vinete mâncată și gătită în acest sezon, descoperită într-o vizită și care a ajuns cu viteza luminii pe primul loc în preferințele mele, la categoria vinete.
Nu degeaba se spune că bucătăria italiană este cea mai plină de savoare, iar cele mai banale ingrediente sunt puse în valoare în combinații senzaționale, folosind arome simple.
Rețeta de astăzi este un real exemplu în acest sens, vorbind doar despre vinete, roșii, parmezan, mozzarella, ceapă, busuioc și oregano.
Am mers către o rețetă de la Jamie Oliver, într-o duminică însorită, chiar de la prima oră pentru a ne încânta papilele gustative la ora prânzului cu un preparat proaspăt.
Ingrediente:
- 3 vinete
- ulei de măsline
- 1 ceapă, tocată
- 1/2 căpățână usturoi, feliat
- 1 linguriță oregano uscat
- 300 g piure de roșii + 3 roșii proaspete
- sare
- piper măcinat
- 1 mână busuioc proaspăt
- 150 g parmezan
- 200 g mozzarella
Modalitate de preparare:
Pentru început curățați vinetele îndepărtați cotorul, apoi feliați-le pe lung, în felii groase de aproximativ 1 cm. Sărați și lăsați-le deoparte cât timp ne ocupăm de sosul de roșii.
Trebuie să vă mărturisesc că am adaptat rețeta după ingredientele folosite de mine, de exemplu Jamie a făcut sosul de roșii dintr-un kg de roșii proaspete sau mai pot fi folosite 2 conserve a câte 400 de grame. Eu însă am folosit 3 roșii proaspete și 300 g de suc de roșii.
Sosul:
Ceapa tocată împreună cu usturoiul se călesc în două linguri de ulei de măsline, la foc mic, peste care se adaugă oregano uscat și se lasă 3-4 minute pe foc.
Am adăugat tot acum câteva frunze de busuioc (sunt puțin obsedată eu, însă 4 frunze vă sunt suficiente acum), sucul de roșii și roșiile proaspete feliate subțire.
Potrivim cu sare și piper amestecăm și lăsăm sosul pentru 10 minute să clocotească încet.
Între timp, feliile de vinete se gătesc într-o tigaie de tip grill sau o tavă mai mică (în cazul meu), Unse cu ulei pe ambele părți se lasă atât cât să își modifice culoarea.
Pe măsură ce se gătesc se scot pe un prosop de hârtie pentru a elimina surplusul de ulei.
Într-un vas yena, în care ideal ar fi să încapă 3 straturi de vinete, se începe o operațiune asemănătoare cu cea de la lasagna.
Construiești cu arome, așezate în straturi și completezi cu câte o pată de culoare. O adevărată operă de artă, la naiba, bucătăria asta italiană îți taie răsuflarea chiar și când te apuci să scrii.
Primul strat este sos de roșii, urmat de vinete, sare și piper, parmezan, mozzarella și frunze de busuioc. Repeat!
Continuați până ingredientele dispar din peisaj, având grijă să finalizați cu mozzarella.
30 de minute la 200 de grade.
În Italia am avut o singură ieșire, foarte scurtă și foarte nepregătită și extrem de neobișnuită, cu toate astea am știut că este țara unde aș mânca orice la orice oră fără să am vreun sentiment de vinovăție.
Dacă tot a venit vorba de Italia, să vă arăt singurele poze din Milano pe care le am. Vreo 10 kg mai puțin și zeci de nopți nedormite, părul nu mai rezista, ehh, amintiri 🙂
Atunci mi-am propus că mă voi întoarce în Italia pentru o adevărată experiență culinară, însă până la vacanță, aduc Italia la mine acasă!
Cu drag,
D
Lasă un răspuns