Experiența mea raw vegană. Cu ce am greșit și ce aș schimba dacă ar fi să o iau de la început

To be or not to be vegan!?

Ooo, daaaa! Bun subiect de discuție, nu-i așa?

M-am gândit să povestim despre perioada mea de alimentație vegană ce a fost în urmă cu câțiva ani, când eram tinerică și lipsită total de informație, însă credeam că sunt pe val schimbând totul în alimentație.

Am hotărât într-o zi că cea mai bună decizie este să schimb toate ingredientele din casă cu unele total noi, ba mai mult decât atât să renunț brusc la toată categoria de lactate și carne. Nu știu ce mâncam să fiu sinceră pentru că nici timp să mă documentez nu aveam din cauza jobului, astfel că în mare parte pregăteam fel și fel de salate. (recunosc, mâncam temirce și mai nimic)

Mai citisem despre quinoa, semințe de chia sau semințe de cânepă, știam una alta despre cele de in, însă nu eram atât de informată despre cum să le introduc în alimentație. Cel mai greu îmi era când mergeam în vacanțe, în afară de salată de sfeclă sau roșii cu castraveți și o ciorbă de legume nu mâncam mare lucru. (și acum îmi zice Domnul B că nu eram normală)

Ideea este că am avut două probleme de sănătate, prima a fost o intoxicație cu nitriți, eram pe cu totul altă planetă, lipsită de vlagă și de orice putere, doar că fiind mamă, știți cum este, găsești resurse, tragi aer în piept, suferi și te ridici, rolul de mamă îți dă o putere interioară cum sinceră să fiu nu aș avea cum să o descriu în cuvinte.

O altă problemă, adică o adevărată problemă, a intervenit 8 luni mai târziu de la schimbarea alimentației, când duceam cu adevărat un stil de viață sănătos (culmea), cu sport de 4-5 ori pe săptămână, antrenamente intense chiar, combinat cu o dietă vegană.

Nu știu dacă aș fi realizat altfel cât am greșit, dar informațiile au început abia atunci să ajungă la mine, moment în care am înțeles că mai mult m-am intoxicat și am creat un dezechilibru în organism, l-am debusolat (da, știu, așa fac gemenii…) 

Ce vreau să spun nu are nici cea mai mică legătură cu faptul că a deveni raw vegan sau vegan sau ovo-lacto-vegetarian este o problemă, dar poate deveni o problemă dacă schimbările se petrec brusc așa cum am făcut eu. 

Bineînțeles, pe un fond imunitar puțin deficitar și cu un organism debusolat, vestea unui deces a agravat situația, dar dacă ar fi să o iau de la început și să fac aceste schimbări aș ține cont de:

• analize medicale
• control la nutriționist/ dietetician
• aș renunța treptat la alimente pe măsură ce organismul se poate acomoda cu lipsa lactatelor, cărnii, făinoaselor…
• m-aș documenta mai mult despre sursele de proteină vegetală
• nu aș face abuz de sucuri/ smoothie-uri
• cu siguranță aș face diversificarea ca la bebeluși cu superalimentele de pe piața (spirulina, chia, cânepă…)

Este foarte important ca aceste schimbări să intervină sub îndrumarea unui specialist.

Nu știu în acest moment dacă aș mai opta pentru o alimentație raw vegană, știu doar că aș fi mult mai atentă.

De la raw înapoi la origini

Din toată experiența am rămas cu chestii bune, acum:

1. deserturile au alt aspect și alte ingrediente (evident că prefer dulciurile RAW)
2. nu fac abuz de frunze
3. consum carne din sursă sigură (nu în exces!)
4. beau 1 smoothie/suc verde pe zi
5. mă focusez mai mult pe produsele locale și evident de sezon
6. lactatele vegetale mi le fac singură
7. zahărul nu mai există în viața mea (ocazional doar)
8. iubesc uleiul de cocos, la fel și avocado și turmericul

Adică cum să spun, schimbările pe care ar fi trebuit să le aplic erau atât de simple, dar eu m-am dus în extremă, am renunțat la tot, am rămas cu o mână de frunze și cu impresia că îmi șade bine în oglindă!

Am învățat că:

1. Da, zahărul este un drog
2. Da, carbohidrații în exces sunt tot o formă de zahăr în organism
3. Da, carnea procesată este o problemă pentru sănătate
4. Da, fructele în exces/sucurile de fructe sunt nocive

Știu pe cineva care zâmbește în colțul gurii acum, dar da, echilibrul este cheia!

Sunt de părere că mai important este să te focusezi pe alimentele cu adevărat dăunătoare, dacă ele există în meniul zilnic și să le îndepărtezi, să existe moderație și cel mai important să fie echilibru mental și timp de calitate petrecut alături de cei dragi. 

Omul cât trăiește învață este clar, iar pentru mine experiența asta a fost o lecție importantă din care am rămas cu multă informație și cu riscul că mă repet, aceste schimbări se fac cu atenție, cu implicarea unui medic și cu mult studiu!

Schimbarea se vede în rețetele de pe blog și în combinațiile pe care le fac. Din toate câte puțin și întotdeauna ceea ce codul tău genetic recunoaște (cum m-au învățat prietenii mei dragi de la Sportaholic.ro) Cred că nu o să uit niciodată figura lui Radu atunci când eram la antrenament și m-a întrebat de ce doamne iartă-mă sunt vegană? :-))

Să fiți sănătoși!