ZIUA 27 DIN CELE 30 FĂRĂ ZAHĂR ADĂUGAT
Dacă voi reuși să descriu această zi în cuvintele potrivite voi putea pune capul pe pernă liniștită și împăcată, mai ales după cele 3 ore de somn pe care le-am prins de vineri spre sâmbătă.
M-am trezit de la ora 8, deși am apucat să pun capul pe pernă spre ora 3 dimineața, nu am reușit să adorm până la 5, cu toate astea m-am trezit înaintea orei la care era alarma, eram prea dornică de momentele în care stau cu mine și cu gândurile mele. Să îmi vorbesc, să mă ascult, să privesc natura și spectacolul pe care aceasta ți-l oferă, într-o zonă nedescoperită de turiști, unde singurul zgomot plăcut este cel al insectelor, mai răsare câte o talangă, în rest îți mai auzi respirația care ți se cam taie în astfel de momente.
Cu siguranță îmi voi petrece bătrânețea într-o micuță cabană din lemn, rătăcită prin munți, unde cărțile de dragoste, amintirile și șemineul îmi vor însoți fiecare pahar de vin roșu.
Sunt o visătoare, trăsătură ce m-a caracterizat întotdeauna, am visat și am luptat pentru fiecare vis până când a devenit realitate. Am considerat mereu că viața constă în intensitatea clipelor trăite cu adevărat, cu momente de neuitat ce îți taie răsuflarea. Îmi este imposibil să nu derulez episoade intense și să nu devin nostalgică. Tot mai rar am astfel de momente pentru mine, astăzi a fost unul din ele și sunt pe deplin recunoascătoare.
Momentul meu, cu lumânări, flăcări din șemineu ce îmi încălzesc trupul, acest blog, copilul ce doarme precum un înger după ce o zi întreagă a alergat, Domnul B ce se află în mijlocului unui mare spritz de vară, cum să nu fiu recunoscătoare pentru acest moment?!
Din punct de vedere al meniului fără zahăr adăugat, nu am avut nici cea mai mică urmă de îndoială că această zi va fi una interesantă, cu provocări cărora le voi face față. Adică, ce să spun, clătite cu dulceață de casă, plăcintă cu brânză și stafide făcută de Tanti Marioara, cheesecake fără coacere făcut de mine, toate mi-au trecut prin fața ochilor fără să mă abat de la program.
În afara ispitelor, numai de bine:
Mic dejun: 1 ou înăbușit, o bucată de omletă, roșii, castraveți, ardei gras și cașcaval
Gustare: 1 mână de migdale
Prâno-cină pastramă de oaie, 1 mititel la pachet cu un cârnat și o salată de vară cu roșii, castraveți, ceapă și ardei gras
Gustare: 2 bucăți pepene roșu
Acest mic dejun a fost pregătit de noi, și am făcut un mix de omletă cu ochiuri, să fie din fiecare categorie. Imediat după masa copioasă am plecat prin sat, la plimbare, la cules de flori și ars calorii în mod natural. Nu îmi dau seama când a trecut timpul și nici când am luat prima gustare. Migdalele, mereu la îndemână, sunt o soluție minunată atunci când uiți noțiunea timpului și a distanței pe care o parcurgi la pas.
Următoarea masă, un minunat picnic în aer liber, o prânzo-cină consistentă, cum doar la munte poți pregăti. Astăzi a fost organizată petrecerea unei bune prietene, Anca, care și-a dorit un picnic cu prietenii și asta s-a întâmplat.
La mulți ani, Anca!
Un grătar pe cinste, aer curat, relaxare și voie bună! Un prânzo-cină la modul serios, genul de întâlnire cu prietenii unde faci un grătar și mănânci din castron toată ziua.
Recunosc, când a venit plăcinta caldă, proaspăt scoasă din cuptor de către Tanti Mărioara și livrată cu grijă de către cei doi băieți ai ei, mi-a fost greu să nu iau o bucată, arăta senzațional, mirosea perfect, iar decorul mă împingea să mă răsfăț, nu am făcut-o însă, din respect, pentru că am spus 30 de zile fără zahăr adăugat, zile ce s-au transformat într-un stil de viață care îmi place și care m-a determinat să fiu mai atentă și mă respect pe mine în primul rând!
Vedeți ce-i aici? Niciun fir de zahăr adăugat nu au avut :)))
Sunt 27 de zile fantastice, primele 27 de zile din cele multe ce vor urma!
Cu drag,
D
Lasă un răspuns