Deși am făcut sport din clasa IX-a, nu am putut merge constant la sală din diverse motive. Fie că a fost sarcina, apoi perioada în care am stat doar acasă cu Alexia. A fost perioada în care mi-am reluat obiceiul, după care am dat peste probleme de sănătate. S-a întâmplat să trec printr-o serie de operații și din nou a intervenit pauza de la sport.
Nu, nu am făcut sport pentru a slăbi, nici pentru că îmi recomandase medicul!
Am făcut sport pentru că mi-a plăcut întotdeauna și pentru că este o activitate în care reușesc cu adevărat să mă deconectez de la orice fel de gânduri. Este o activitate în care sunt doar eu și focusul asupra exercițiilor, iar starea de bine pe care o am este senzațională.
De fiecare dată când am avut probleme cu greutatea le-am rezolvat din alimentație îmbinată cu sport, pentru că sunt de părere că sunt în strânsă legătură și nu merge sportul fără alimentație sau alimentația fără sport pentru a avea rezultate.
Sportul este activitatea care m-a motivat să îmi depășesc limitele.
Indiferent cât de începătoare sunt la anumite clase, niciodată nu mă așez în spate, dar NICIODATĂ!
Încerc să îmi găsesc mereu un loc bun în față, să am o vizibilitate cât mai bună către antrenor și mai ales să mă pot analiza în oglindă. Urmărind antrenorul reușesc să prind mai bine corectitudinea exercițiilor, iar privindu-mă în oglindă mă asigur că ceea ce fac este corect, iar dacă nu este corect încerc să fac să fie.
Trag de fiecare dată să ajung acolo unde trebuie, să țin pasul cu antrenorul, să reușesc cu fiecare oră un abdomen sau o geno în plus.
Singurul ”nu pot” este doar din motive medicale, în rest am încercat tot ce se putea
Îmi amintesc când am cunoscut-o pe Ina de la Sportaholic și mergeam la clasele ei de HIIT unde aveam de făcut flotări. La primele ore făceam 3 flotări și alea trase de păr, apoi cu fiecare oră făceam câte una în plus până am ajuns să duc tot setul de exerciții la final. Cu toate astea la început eram convinsă că nu am sa pot!
De atunci și până acum s-au schimbat lucrurile. Axilele mele au trecut printr-o operație care îmi interzice presiunea în brațe sau ridicarea de greutăți mari și nu vorbesc de ceva temporar, vorbesc de o condiție definitivă. Nu mi-a fost ușor, de aceea nici nu mergeam la multe ore, pentru a nu fi nevoită să mă scuz în fața antrenorului și să-l rog să-mi ofere alternative.
Am preferat doar cycling, aqua și pilates, iar la pilates am întâlnit-o pe Cristina care m-a ajutat enorm și care de fiecare dată îmi găsea un exercițiu de înlocuire atunci când era cazul.
A mai trecut un timp, iar dorința mea de a experimenta era din ce în ce mai mare, așa că am încercat și alte clase, având grijă de fiecare dată să discut cu antrenorul și să primesc alternative. Am găsit tot timpul înțelegere, fără întrebări suplimentare, ceea ce am apreciat enorm!
Am testat:
- BodyCombat
- BOSU
- Interval Training
- Bag Boxing
- Metabolic Workout
- BodyPump
Auzeam frecvent de BodyPump, în special la Georgiana Idriceanu, colegă din media și blogosferă, un om cu experiență în ale poveștilor cu umor, dar mai ales în articolele despre sport, sănătate, parenting și multe alte categorii.
M-au urmărit toate poveștile ei de la Pump. Mă termina entuziasmul ei de fiecare dată când vorbeam despre sport și cum aveam ocazia o întrebam dacă eu pot merge BodyPump?
”Poți, fetică, cum să nu poți, tu să nu poți?? Doar că se lucrează mult brațele, nu prea ai cu ce să înlocuiești…mergi și vorbește cu antrenorul”
Așa am sunat-o într-o zi și i-am spus că mi-am făcut rezervare. Io mă duc, trebuie să văd cum e, imposibil să nu găsesc o variantă să duc antrenamentul până la capăt! Dă-mi articolele tale despre Pump să mai citesc de câteva ori înainte să ajung la sală.
Am găsit variante, normal, lucrez fără greutăți, dar lucrez, iar de fiecare dată când ceva nu pot să fac, mă simt recunoscătoare pentru tot ceea ce am putut până în acel moment.
Vrei să știi despre Pump dacă e ușor?
E după cum ți-l faci, ca la orice antrenament. Tu alegi cât îți împingi limitele. Iți poți răspunde AICI la câteva întrebări despre ce ești dispus să faci cu corpul tău.
„Fitness is not about being better than someone else…It’s about being better than you used to be.”
Așa mi-a intrat mie în cap și asta gândesc de fiecare dată când sunt în sală, dar bineînțeles că mă motivează persoanele ce își depășesc limitele. În ultima perioadă am remarcat fel și fel de oameni în sală și apreciez enorm să văd că fiecare muncește în ritmul lui. Ultimul exemplu ce mi-a rămas întipărit în minte este o doamnă foarte stilată, undeva trecută de 50 de ani, dar care a lucrat fără oprire timp de 60 de minute și după ce s-a încheiat ora a rămas și la următoarea clasă.
Fiecare este liber să decidă pentru el, nu încerc să conving pe nimeni, mai ales că știu personal oameni pentru care sportul nu reprezintă niciun fel de interes. Nici eu nu aș face ceva dacă nu mi s-ar părea atractiv și interesant. Aaaa, că nu pot înțelege cum să nu-ți placă asta e partea a doua :))
Fiecare pasă proastă trece cu o oră de sport
Nu o dată mi s-a întâmplat să am perioade încărcate din punct de vedere emoțional, stres, gânduri negative, dar de fiecare dată am reușit să mă eliberez prin mișcare. Parcă revin acasă alt om, mult mai energică și mai pozitivă.
Sportul m-a ajutat să devin mai organizată în bucătărie
Când muncești și vezi că ai rezultate este firesc să te preocupi mai mult de alimentație, să asiguri organismului tău toți nutrienții. Proiectul fără zahăr adăugat completează de minune fiecare oră petrecută la sală.
Sportul mi-a fost terapie
Dincolo de atât de multe beneficii pe care le are, pe mine m-a ajutat să îmi ridic corpul cu mai multă forță după fiecare operație.
După operația la axile, când am mers la control, medicul chirurg s-a uitat în ochii mei și mi-a zis clar: „Tu să nu-mi stai plantă, te apuci și ridici degetele pe perete în fiecare zi câte puțin, până când o să tragi de ele ca înainte de operație, vreau să redevii un om normal, ai înțeles?!” Așa am să fac.
Dincolo de faptul că nu am putut sta departe de a-mi lua copilul în brațe (Alexia fiind de departe cea mai mare motivație a mea), în ciuda tuturor interdicțiilor, atunci când lucram să îmi mișc brațele din nou, mă gândeam la ziua în care voi putea din nou să fac sport, din nou să gătesc.
Orice început e greu, dar progresul intervine treptat
Și dacă nu ajung la sală, câteva minute de alergat în aer liber, un set de 15 minute de exerciții făcute în casă sau o plimbare în parc mă ajută la fel de mult. Nu este nevoie de un abonament la sală pentru a face mișcare, dar am mai scris un articol interesant despre cele 30 de minute de sport pe zi.
Exemplul meu o ajută și pe Alexia de fiecare dată când nu are chef de gimnastică. Îi amintesc că și eu fac sport, și eu am zile în care se întâmplă să nu am chef, dar știu că întotdeauna îmi vine energia și pentru starea aceea de bine de după antrenament mă activez și mă apuc de treabă. Nu o singură dată s-a întâmplat să îmi zică că am avut dreptate 🙂 (normal, câtă dreptate nu am dat și noi mamelor noastre). În octombrie 2015 am scris un articol și despre beneficiile gimnasticii ritmice, încă mergem la antrenamente, nu atât de des ca înainte, dar mergem.
Când simți că vrei să renunți, amintește-ți motivul pentru care ai început!
Cu drag,
D
Asa ca Dana draga,ne vedem la Bag Boxing…
Acolo e locul de intalnire! In ring, cu manusile potrivite, cu chef si energie!