Scriu acest articol cu o mare cafea în mână și retrăisc, intens, anumite momente din trecut. Este al naibii de interesant și util să îmi amintesc de fiecare greșeală. Sunt greșelile care m-au format, sunt greșelile din care am învățat și încerc acum să dau mai departe informații utile pentru ca tu să nu mai greșești.
La începutul anului 2014 aveam multe, multe planuri. Mă hotărâsem să dau de permis, să facem încă un copil, să ne mutăm la casă și să îmbrățișez o carieră în domeniul juridic în adevăratul sens al cuvântului, să trec dincolo de statutul de junior și să încerc să mă apropii de acest domeniu pentru care am absolvit Facultatea de Drept.
4 ani mai târziu pot spune că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea scrisă în stele, astfel încât nimic din ceea ce îmi propusesem nu s-a întâmplat. Însă anul 2014 a fost începutul călătoriei mele, anul care m-a ajutat să îmi deschid ochii, un an cu încercări multe, cu situații imprevizibile, cu multe episoade ce au condus la Dana cea de azi.
Dincolo de tot ceea ce se vede în online, da, există o poveste care m-a ajutat să descopăr ce îmi doresc cu adevărat să fac, care îmi este scopul. Nu povestea este importantă! Important este rezultatul ei și concluziile trase, iar eu sunt împlinită și recunoscătore pentru fiecare picătură care m-a întărit de-a lungul vieții.
DE LA CONSILIER JURIDIC LA NUTRITIONIST
Am avut dintotdeauna o slăbiciune pentru mâncare, am gătit de mică și am continuat să îmi gătesc cât timp am fost la facultate. Din păcate am trecut și eu prin toate episoadele adolecenței și nu am fost o excepție în materie de sucuri/chpsuri/fast-food și alimente procesate de proastă calitate.
Când privesc în urmă mă minunez de cumpărăturile pe care le făceam și de stilul de viață dezordonat pe care l-am avut în studenție. Mama m-a ținut mereu sub control cu alimentația. Nu ne cumpăra prostii decât foarte rar, nu prea mi-a încurajat banii de buzunar pentru că știa că mă opresc direct la chioșc și iau toate tâmpeniile.
Târziu am acceptat câtă dreptate avea!
Până la facultate nu am avut deloc probleme cu kilogramele, iar acesta era și motivul pentru care consideram că pot să mă porcesc cât vreau pentru că oricum nu mă îngraș. Fire sportivă din fire, înaltă, ba chiar mult prea slabă, nu mă preocupam de aspect. Serioși să fim acum, cine se gândea la 17 ani că un aliment nu este sănătos. Evident că la un moment dat s-a produs un dezechilibru și am început să am fluctuații de greutate.
Îmi planificam perioada de înfometare și doar frunzăream ca să slăbesc, apoi iar acumulam cateva kilograme. Nu m-a ocolit ulcerul ca să zic așa, iar cumva din cauza durerilor mari pe care le aveam am început să elimin o parte din tâmpeniile pe care le cumpăram și s-au văzut rezultatele destul de repede. Atunci mi-am limitat consumul de sucuri și prăjelile.
Auzisem prin 2013 că tot mai multă lume renunță la carne, evident că am făcut și eu niște schimbări dramatice o perioadă, dar despre această experiență am scris aici.
Însă de departe anul 2014 mi-a deschis ochii. Am înțeles atunci care sunt aspectele de care trebuie să ții cont atunci când îți dorești să devii vegan sau vegetarian ca să nu îți pui sănătatea în pericol. Eu am ales până la urmă să revin la alimentația de bază, una completă.
Am început să citesc tot mai mult despre diferite abordări în materie de alimentație, despre tot felul de diete, mi-am dat seama cât de mult am greșit și cât de tare îmi doresc să îi pot transmite Alexiei informații corecte pe care să le înțeleagă.
M-am aprins tot mai tare de la an la an, iar experiența jurnalului fără zahăr adăugat și tot ceea ce înseamnă pentru mine acest stil de viață, mi-a deschis apetitul pentru a face mai mult de atât. Asta se întâmplă când ești cu adevărat atras de o meserie, vrei să afli mai multe, vrei să devii unul mai bun. Am pornit de la sănatatea familiei și mi-am dat seama cât de mult îmi doresc să ajut și alți oameni.
După experiența jurnalului am decis să fac încă un pas, astfel m-am înscris la un curs de nutriționist și câteva luni mai târziu eram pe rândul 2 din sala de curs și mă prezentam în fața coordonatoarei și a colegilor din grupă. Nu mi-a plăcut niciodată să mă prezint, dar nu aveam încotro, așa că am tras aer în piept (numai eu știam cu adevărat de ce sunt acolo…) dar am reușit să leg 3 cuvinte și să spun că fac acest curs pentru că vreau să știu mai multe și atât.
De la o lună la alta interesul era tot mai mare, teorie, teorie, discuții, cazuri de dezbătut, până am început să lucrez la propriu cu oamenii din viața mea.
Am fost chiar și eu un caz din proiectul meu și am fost o provocare cu care m-am descurcat bine până la urmă. Am lucrat cu Domnul B care a fost foarte implicat și dornic de o schimbare. Evident am devenit tot mai încântată, iar în ziua examenului mi-am privit coordonatoarea în ochi, i-am mulțumit din toată inima, iar ea mi-a spus să nu cumva să mă opresc!
Și uite că nu m-am oprit, iar acesta este și motivul pentru care activitatea mea în materie de rețete nu a mai fost la același volum în ultima perioadă.
TEHNICIAN NUTRIȚIONIST
Am îmbrățișat cu mare drag certificarea de tehnician nutriționist și m-am dedicat planurilor alimentare personalizate pe care le fac celor cu care lucrez. Bucuria cea mai mare vine din rezultatele obținute, iar entuziasmul lor este hrană pentru sufletul meu!
Am profitat de o mică ședință foto pa malul lacului ca să vă mai povestesc câte ceva despre mine 🙂
Ținută: Mathilde
Acceptă fiecare etapă prin care treci, bucură-te de călătoria ta pentru că ea va fi singura care te va conduce către împlinire! (zic și eu și tind să cred că zic bine)
Pentru detalii ne auzim în privat, la adresa de email: daniela.niculi@gmail.com
Cu drag,
D
Lasă un răspuns